În noaptea de-nviere,
cu dor curat,
de crin nepătat,
sub reci pietre stinghere
privind în mormânt cu durere,
cu-amar
Maria plângea.

În noaptea de-nviere,
ce pași străbat,
ce glas neuitat?
E Domnul! E Mesia!
N-auzi cum o strigă: Maria! . . ?
E El!
Hristos a-nviat!

În noaptea de-nviere
Isus îndat’
poruncă i-a dat,
Zicând: Mergi în cetate
Și-oricui mi-e prieten și frate
Să-i spui:
Hristos a-nviat!

Din noaptea de-nviere
mereu în zări,
pe munți și pe mări
voios trece Maria
să-și dea lângă noi mărturia
zicând:
Hristos a-nviat!

(Se poate repeta, după fiecare strofă, versul 2,3 și ultimul.
De pildă, după prima strofă:
Cu dor curat, De crin nepătat, Cu-amar, Maria plângea.